Ca unul care apreciază cu adevărat ceeace civilizaţia vestică, cu toate greşelile ei, a reuşit, nu pot înţelege ostilitatea pe care mulţi vestici o simt pentru propriul lor mod de viaţă. Dacă democraţia, piaţa liberă şi supremaţia legii au creat o stabilitate fără precedent, bogăţie şi decenţă, cum se face că atâţia dintre beneficiari, nu reuşesc să vadă aceste lucruri ?
Dece, de exemplu, Statele Unite,care au făcut atâta pentru bunăstarea umanităţii, inspiră atâta ostilitate? Si minusculul Israel, un symbol al rejuvenării pentru un popor perpetuu asuprit – dece oare naşte el atâta ură pasionată încât oameni altfel decenţi, doresc eliminarea statului ?
Yoram Hazony de la Shalem Center, Ierusalim. |
El începe cu noţiunea de "schimbare de model" dezvoltată de Thomas Kuhn în studiul său din 1962, The Structure of Scientific Revolutions. Acest concept influent, spune că oamenii de ştiinţă îşi văd subiectele în interiorul unei rame, al unui "model". Modelele sunt nişte planuri care punctuează o anumită înţelegere a realităţii. Ceeace nu încape în model este trecut cu vederea sau ignorat. Kuhn trece în vedere istoria ştiinţei şi arată cum, într-o serie de revoluţii ştiinţifice, modelele se schimbă, ca de pildă, de la fizica lui Aristotel la Newton şi până la Einstein.
Modelele înclud de asemenea politica şi Hazony aplică teoria sa la delegitimizarea Israelului în Vest. Poziţia Israelului s-a deterioarat de-a lungul decadelor, suţine el, " nu din cauza cutărui sau cutărui fapt, ci din cauza schimbării modelului prin care vesticii cu educaţie privesc la Israel." Răspunzând ponegririi Israelului prin a oferi factori de corecţie – despre moralitatea armatei Israelului sau a descoperirilor în domeniul medical – "nu va avea nici un impact real în traiectoria generală pe care se situează Israelul în concepţia populaţiei vestice educate." In locul sau, vechiul model trebuie recunoscut şi luptat contra lui.
Modelul pe cale de dispariţie vede statele naţionale ca legitime şi pozitive, o cale de a proteja popoarele şi a le lăsa să prospere. Tratatul din Westphalia (1648) a reprezentat un moment cheie prin care suveranitatea naţiunilor a fost recunoscută. John Stuart Mill şi Woodrow Wilson au desemnat statele naţionale ca ideale pentru mapamond.
Acel model însă,"s-a prăbuşit in mare măsură" susţine Hazony. Statul naţional nu mai este apetisant; multe figuri intelectuale şi politice din Europa le văd drept "o sursă de rău incalculabil", teorie care se răspândeşte cu iuţeală.
Immanuel Kant, filozoful German a trăit între 1724-1804. |
Evreii şi Holocaustul joacă în mod straniu, un rol central în schimbarea modelului din state naţionalE în state multi-naţionale. Persecuţia milenară a Evreilor, culminând cu genocidul Nazist, au îndemnizat Israelul cu un scop special şi o legitimitate, după modelul vechi. In perspectiva noului model însă, Holocaustul reprezintă excesul unui stat naţional, cel German, un stat care a înebunit.
După modelul vechi al statului naţional, lecţia Auschwitzului a fost "Nu se va mai repeta niciodată", ceeace însemna ca un puternic stat Israel este necesar pentru a-i proteja pe Evrei. Noul model duce la un foarte diferit "Nu se va mai repeta niciodată", unul care insistă ca nici un guvern să nu posede mijloacele potenţiale necesare pentru a repeta crimele naziste. După acest model, Israelul nu este un răspuns pentru Auschwitz. Comunitatea Europeană este. Faptul ca vechiul stil de "Nu se va mai repeta niciodată", inspiră pe Israelieni să ducă cea mai "pe faţă" politică de auto apărare din lumea vestică, face ca acţiunile lor să devină cele mai condamnabile pentru adepţii noului model.
Este nevoie numai de o singură eroare pentru a descrie crimele Naziste împotriva statelor naţioanle ? Naziştii doreau să elimine statele naţionale. Nu mai puţin decât Kant, ei visau la un stat universal. Adepţii noului model confundă istoria.
Israelienii însuşi nu sunt imuni noului model, după cum sugerează cazul lui Avraham Burg.Un fost lider al parlamentului Israelian şi candidat pentru Prim Ministru, el a schimbat modelele şi a scris o carte asupra moştenirii Holocaust-ului care compară Israelul cu Germania Nazistă. El doreşte acum ca Israelul să renunţe a fi apărătorul poporului Evreu. Nimeni, sugerează tristul exemplu al lui Burg, nu este imun bolii noului model.
Eseul lui Hazony nu oferă răspunsuri politice dar într-o scrisoare către mine el schiţează 3 domenii asupra cărora trebuie să ne oprim : încunoştiinţarea lumii despre existenţa noului model, găsirea de anomalităţi pentru a-l invalida şi revitalizarea vechiului model prin modernizarea lui.
Ideile sale sunt profunde şi sfatului lui vine la timp.