Romney contra Obama vis-à-vis de Israel

"Preşedintele Obama a aruncat sub roţile unui autobuz aliaţi ca Israelul." Iată ce a declarat Mitt Romney, candidatul Republican la preşedenţie, într-un important discurs, acceptând nominarea partidului său săptmâna trecută, repetând o frază consacrată pentru sacrificarea unui prieten în scopuri egoiste, pe care a mai folosit-o şi altă dată, de exemplu în Mai 2011 şi Ian. 2012. Această critică a lui Obama se potriveşte unei persistente critici Republicane. In mod specific, alţi candidaţi recenţi la preşedenţie au folosit sau au fost de acord cu aceiaşi formulare "cu autobuzul" referitor la Obama şi Israel, incluzându-i pe Herman Cain în Mai 2011, Rick Perry în Sept. 2011, Newt Gingrich în Ian. 2012, şi Rick Santorum în Feb. 2012.

Barack Obama arătând cu degetul spre Binyamin Netanyahu în 2008.

Atacurile Republicanilor asupra relaţiilor lui Obama cu Israelul au câteva împlicaţii importante pentru politca externă a SUA. In primul rând dintre multiplele probleme legate de Orientul Mijlociu, Israelul şi numai Israelul deţine un rol permanent în politica electorală Americană, influenţând felul cum votează pentru preşedinte o mulţime de alegători- nu numai Evrei dar şi Arabi, Musulmani, Creştini Evanghelişti, conservativi şi liberali.

In al doilea rând, atitudinile faţă de Israel servesc drept proxy pentru vederile asupra problemelor din Orientul Mijlociu : Dacă ştiu vederile tale asupra Israelului, am o idee destul de bună despre felul cum gândeşti referitor la probleme ca energia, Islamismul, războiul din Irak şi Afganistan, Turcia condusă de AKP, construcţiile nucleare Iraniene, intervenţia din Libia, preşedenţia lui Mohamed Morsi în Egipt si războiul civil din Siria.

In al treilea rând, criticarea lui Obama de către Republicani indică o mare de schimbări în ceeace determină atitudinile cu privire la Israel. Religia era pe vremrui cheia, Evreii fiind Sionişi înflăcăraţi iar Creştinii mai puţin angajaţi. Azi, în contrast, factorul determinant este viziunea politică. Pentru a discerne vederile asupra Israelului ale cuiva, cea mai bună întrebare nu este "Care ţi-e religia" ci "Pe cine doreşti ca preşedinte?" Ca regulă, conservativii simt mai multa căldură pentru Israel iar liberalii mai puţină.Sondajele de opinie arată Republicanii conservativi a fi cei mai înflăcăraţi Sionişti, urmaţi de Republicanii în general, urmaţi de independenţi, de Democraţi iar ultimii sunt liberalii Democraţi. Da, Ed Koch, fostul primar de New York, a declarat de asemenea în Sept. 2011, că Obama "a aruncat Israelul sub autobuz," dar Koch, la 87 de ani, reprezintă vechea gardă, pe cale de dispariţie a partidului Democrat.Diferenţa dintre partide în privinţa conflictului Arabo-Israelian devine tot atât de adâncă, ca şi diferenţele lor asupra economiei si problemelor social-culturale.

Zâmbete largi între Mitt Romney şi Binyamin Netanyahu, prieteni din 1976, în Iulie 2012.

In al patrulea rând,pe măsură ce Israelul devine din ce în ce o chestiune de diviziune între Democraţi şi Republicani, prezic o reducere a suportului bi-partinic care a dăruit Israelului un statut unic în cadrul politicii SUA şi a susţinut organizaţii ca American Israel Public Affairs Committee. Prezic de asemenea că Romeny şi Paul Ryan, în calitate de conservativi de mijloc, vor fi liderii unei administraţii ce se va dovedi drept cea mai caldă vreodată faţă de Israel, depăşind de departe administraţiile lui Bill Clinton şi George W. Bush. Din contra, dacă Obama va fi reales, va urma cel mai rece tratament aplicat vreodată de către toţi preşedinţii SUA, Israelului.

Obama în adoraţie, ascultându-l pe Edward Said la o întrunire a comunităţii Arabe la Chicago, Mai 1998.

Recordul constipat al lui Obama în cei 3½ ani vis-à-vis de Israel în chestiuni ca Palestinienii şi Iran, ne duce la această concluzie ; însă acelaşi lucru poate fi dedus cunoscând recordul său dinainte de a intra în înalta politică electorală în 2004, în special asupra asociaţilor sale cu anti-Sionişti radicali. De exemplu Obama l-a ascultat cu adoraţie pe Edward Said în Mai 1998 şi a şezut liniştit la o sărbătorire de rămas bun în 2003 pentru fostul purtător de cuvânt PLO Rashid Khalidi, pe când Israelul a fost acuzat de terorism împotriva Palestinienilor.(In contrast, Romney a fost prieten cu Binyamin Netanyahu din1976.)

Tot atât de revelator este ceeace a scris Ali Abunimah, un extremist anti-Israelian din Chicago, despre ultima sa conversaţie cu Obama, la începutul lui 2004, pe când Obama se afla în mijlocul campaniei electorale pentru nominarea sa drept candidat Democrat in senatul SUA. Abunimah scria că Obama l-a întâmpinat cu căldură şi apoi a adăugat :"Hei, îmi pare rău că n-am spus destul despre Palestina acum însă mă găsesc într-o campanie dură. Când lucrurile se vor linişti, sper că voi putea fi mai direct."Mai mult chiar : referindu-se la atacurile împotriva Israelului ale lui Abunimah în Chicago Tribune şi în alte părţi Obama l-a încurajat spunându-i: "Continuă această treabă bună !"

Când cineva pune aceasta în context cu ceeace Obama i-a spus în afara microfonului lui Dmitry Medvedev în Martie 2012, pe atunci preşedintele Rusiei("Acestea sunt ultimile mele alegeri. După re-alegera mea,voi avea mai multă flexibilitate"), este înţelept să ne asumăm că, dacă Obama câştigă la 6 Nov., lucrurile "se vor calma" pentru el şi în fine el va putea "să fie mai direct" despre aşa zisa Palestină. Atunci problemele reale ale Israelului vor începe cu adevărat.

Relative la subiect:  Israel, Politica externă a SUA abonamente la lista săptămânală gratuită de e-mail în limba română a lui daniel pipes Acest text poate fi re-afişat sau trimis mai departe, atâta vreme cât el este prezentat ca un tot integral şi este însoţit de informaţii complete asupra autorului, datei, locul publicării şi adresa de internet originală.