Cum trebuie să procedeze guvernele vestice Republica Islamică Iran, pe care Washingtonul o numeşte " cel mai activ stat sponsor de terorism" ?
Agresiunea Iraniană a început în 1979 prin luarea cu asalt a Ambasadei SUA din Teheran şi ţinerea unora dintre funcţionarii ei drept ostateci timp de 444 zile. Au urmat atacuri majore ce au inclus două bombardări în Beirut în 1983: la Ambasada SUA, ucigând 63 şi la barăcile marinilor SUA, ucigând 241 de soldaţi.
 Atacul sprijinit de Iran împotriva barăcilor marinilor SUA din Beirut în 1983 soldat cu 242 de morţi, cel mai mare număr de fatalităţi vestice provocate de Teheran până în prezent. |
Reacţiile Americane se împart în două tabere : dură şi diplomatică. Prima tabără vede Tehranul de ne-recuperat şi sfătuieşte pentru o politică de confruntare şi chiar forţă; ei asumă că diplomaţia, sancţiunile, virusuri de computer şi ameninţări cu lovituri militare nu au şanse de a-i descuraja pe mulahi în urmărirea înarmării nucleare şi vorbeşte despre o schimbare de regim sau o opţiune militară împotriva bombei Iraniene.
Tabăra diplomatică, care controlează în general politica SUA, acceptă permanenţa unei Republici Islamice Iran şi se aşteaptă ca Teheranul să răspundă la deschideri diplomatice.
Un câmp principal de luptă în această dispută este întrebarea dacă cel mai proeminent grup de opoziţie, Mujahedeen-e Khalq (MeK), ar trebui sau nu să rămână pe lsita de terorişti a guvernului SUA.
Grupul dur, vede în general MeK-ul, fondat în 1965, ca pe un levier împoriva mullah-ilor şi (cu o minoritate care se opune), îl doresc de-listat.
Grupul diplomatic susţine că de-listarea îi va mania pe liderii Iranieni, micşorând eforturile de îmbunătăţire a relaţiilor, sau (invers)va limita abilitatea Washingtonului de a se adresa străzii Iraniene.
Partea pro MeK susţine că MeK-ul are a istorie în a coopera cu Washingtonul, producând contrainformaţii valoroase asupra planurilor nucleare Iraniene şi contrainformaţii tactice asupra eforturilor Iraniene în Irak. Mai mult chiar, exact după cum capacitatăţile organizatorice ale conducerii MeK a ajutat la doborârea şahului în 1979, aceste capacităţi, pot din nou să faciliteze o schimbare de regim. Numărul de protestatari de stradă arestaţi pentru asocierea cu MeK demonstrează rolul lor în demonstraţii, după cum arată şi lozincile strigate, ecouri ale cântecelor MeK, cum ar fi, numirea Liderului Suprem Ali Khamene'i drept "călău", " Preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad drept "dictator," ca şi strigătele de " jos cu principiul Velayat-e Faqih" (o figură religioasă în fruntea guvernului).
 Maryam Rajavi, şefa Mujahedeen-e Khalq, cu Rudy Giuliani, fostul primar al New York-ului, în Iunie 2011. |
Un cor de proeminenţi Republicani şi Democraţi favorizează de-listarea, încluzând un grup bipartizan format din 80 membri ai Congresului.
Fracţiunea anti MeK nu se ocupă de beneficiile de-listării dar susţine că guvernul SUA trebuie să menţină lista în baza acuzaţiilor de terorism.
Acuzaţiile lor notează că MeK a ucis 6 Americani în anii 1970.
Fie că aceste acuzaţii sunt corecte, un incident terorist trebuie să se fi petrecut în ultimii doi ani pentru a continua să aibă denumirea de grup terorist—ceeace face discuţia cu privire la 1979 complet irelevantă
Iar în ultimii doi ani ? Cei pro MeK arată spre trei principale baze de date asupra terorismului în SUA – Baza de date RAND, asupra Incidedntelor Teroriste Mondiale (RDWTI), Data de baze asupra Terorismului Global (GTD) şi Sistemul de Urmărire Globală al Incidentelor(WITS) – şi notează că în cadrul fiecăreia, MeK nu mai apare din 2006 încoace sau chiar mai devreme.
Ce se poate spune despre capabiltăţi şi intenţii ? " Raportul pe ţări, cu privire la terorism" al Departamentului de Stat din 2006 acuză MeK de menţinerea "capacităţii şi dorinţei" de a efctua acte teroriste însă rapoartele din 2007, 2008, şi 2009 omit această declaraţie.
Curtea de Apel Britanică ridiculizează menţinerea MeK-ului drept "perversă" iar grupul a fost scos de pe lista de terorism în 2008. Uniunea Europeană a şters învinuirile de terorism ale grupului în 2009. Justiţia Franceză a anulat toate învinuirile legate de terorism împotriva grupului în Mai 2011.
Pe scurt, încrecarea de a menţine MeK-ul pe lista de teroristi este lipsită de bază. Ca urmare a unei treceri în revistă ordonată de către Curte privind desemnarea MeK-ului drept organizaţie teroristă, secretarul de stat trebuie să decidă curând dacă lista trebuie menţinută.
Cu o simplă semnătură, Administraţia Obama, poata ajuta la sprijinirea
Iranienilor în preluarea controlului asupra propriului destin – si poate încheia inconştienta invazie în domeniul nuclear a mullah-ilor.
