Ceeace am poreclit "rapida şi crunta orientare împotriva Israelului" a Administraţiei Obama, a avut trei rapide, previzibile şi ne-productive rezultate. Acestea indică spre alte dificultăţi pe viitor.
Primul rezultat : Decizia lui Barack Obama de a deveni dur cu Israelul se traduce prin escalarea pretenţiilor Palestiniene către Israel. La începutul lui Iulie, Seful Autorităţii Palestiniene Mahmoud Abbas şi Saeb Erekat, negociatorul său principal ,au insistat asupra a 5 concesii unilaterale din partea Israelului:
- Un stat Palestinian independent ;
- Ca Israelul să se reducă la un teritoriu intre graniţele dinainte de Iunie 1967, minus un pod terestru Palestinian între West Bank şi Gaza;
- Un "drept de reîntoarcere" al Palestinienilor în Israel;
- O rezoluţie asupra tuturor problemelor legate de statutul permanent, pe baza planului Abdullah din 2002; şi
- O îngheţare totală a construcţiilor Evreieşti în Ierusalimul de Est şi West Bank.
Palestinienii şi Americanii sunt audienţele spre care se tinde pentru această listă premergătoare; asemenea pretenţii exorbitante, arată experienţa, nu fac decât să reducă bunăvoinţa Israeliană de a face concesii.
 Fostul Shepherd Hotel în Ierusalimul de Est. |
Puţină istorie: Sioniştii au fondat cartierul Shimon Hatzadik în 1891prin cumpărarea de pământ de la Arabi, iar apoi, după răscoalele Arabe şi cucerirea de către Iordania, au abandonat aria.Amin al-Husseini, muftiul pro-Nazist al Ierusalimului, a construit o clădire în anii 1930 care mai târziu a servit drept Shepherd Hotel (a nu se confunda cu renumitul Shepheard's Hotel din Cairo).După 1967, Israelienii au numit acest pământ "teren cu proprietatarul absent".Irving Moskowitz, un businessman American ,a cumpărat terenul în 1985 şi a închiriat proprietatea poliţiei de frontieră până în 2002. Compania sa, C and M Properties, a obţinut permisiunea finală de a renova hotelul şi de a construi apartamente pe acest pământ, în urmă cu două săptămâni.
Al treilea rezultat : Pretenţiile Americane au cauzat hotărârea Israeliană de a nu ceda, ba chiar de a re-afirma poziţiile iniţiale.Oren a respins cererile Departamentului de Stat. Primul Ministru Binyamin Netanyahu, care a mărturisit "surpriza sa" la cererea Americană, şi-a asigurat colegii : "No voi ceda în aceasta privinţă".
In mod public, Netanyahu a închis uşa în privinţa concesiilor.Insistând că suveranitatea asupra Ierusalimului"nu poate fi pusă la îndoială", el a notat că " rezidenţii din Ierusalim pot cumpăra apatamente oriunde în oraş" şi în mod special a amintit că "In anii din urmă sute de apartamente în cartierele evreieşti şi în partea de vest a oraşului au fost cumpărate - sau închiriate- de către rezidenţi arabi, şi noi nu ne-am amestecat".
"Aceasta arată că nu există oprelişte pentru Arabi în a cumpăra apartamente în partea de vest a oraşului şi nu există oprelişte pentru Evrei în cumpărarea sau construirea de apartamente în partea de est a oraşului.Aceasta este politica unui oraş deschis, un oraş nedivizat, unde nu exsită discriminare datorată religiei sau apartenenţei naţionale."
Apoi finalul caustic: "Noi nu putem acepta idea ca evreii să nu aibă dreptul de a trăi sau cumpăra în orice parte a Ierusalimului. Nu pot decât să-mi închipui ce s-ar întâmpla dacă cineva ar propune ca evreii să nu poată locui în anumite cartiere din New York, Londra, Paris sau Roma. Fără îndoială ar avea loc un protest internaţional major.In consecinţă nu putem fi de acord cu un asemenea decret în Ierusalim."
Ministrul de Externe Avigdor Lieberman este de aceiaşi părere în timp ce Yuli Edelstein, ministrul Informaţiilor şi al Diasporei, a adăugat că cererea SUA "dovedeşte ce periculos este să te laşi târât în convorbiri asupra îngheţării construcţiilor. Asemenea convorbiri pot duce la cererea de a îngheţa complet vieţile noastre în Statul Israel."
Din 27 Mai, când Administraţia Obama a început atacul său asupra "construcţiilor," Israeliene, ea a scos la iveală o naivitate neaşteptată; oare trebuie ca această administraţie se se re-familiarizeze cu bine cunoscutul fapt că Washingtonul pierde atunci când înceracă să facă pe şeful cu principalul său aliat din Orientul Mijlociu ? Apoi a scos la iveală o incompetenţă făţişe alegând o ceartă asupra unei probleme asupra căreia există un consens în Israel – nu asupra unui "fort îndepărtat" ci asupra unui cartier din Ierusalim care poartă o emblemă Sionistă încă din 1891.
Cât îi va trebui lui Obama să-şi înţeleagă greşala şi să revină asupra ei ? Câte pagube va crea el în acest timp ?
