Daniel Pipes
Mobile Edition
Regular Site

Scurtă lecţie pentru America, despre Islamism

de Daniel Pipes
New York Sun
11 Septembrie 2007

Original în Engleză: America's Crash Course on Islam
Traducerea în limba Română : Robert Radu Hervian

Cum merge “războiul antiterorist” ? Unii ar putea gândi că absenţa unei operaţii teroriste dramatice de success împotriva vesticilor, de la bombele din Londra din Iulie 2005, este un semn incurajator. Dar o atmosferă sumbră predomină. Un recent şi foarte trâmbiţat sondaj în Foreign Policy magazine , luat în rândul a 108 specialişti Americani, printre care eu însumi, a găsit abea 6% de acord cu faptul că “Statele Unite câştigă războiul împotriva terorismului”. O majoritate covârşitoare de 84% nu au fost de acord.

Acest negativism reflectă două realităţi : Islamismul (în afara Iranului) se propagă peste tot, în timp ce lumea civilizată face greşeli profunde – auto-învinuindu-se pentru ura musulmană, subestimând si cocoloşind inamicul. Iată câteva tendinţe :

Dar sunt şi ştiri bune cu privire la război, care se referă la adâncirea educaţiei şi răspândirea conştienţei în cadrul unui număr crescând de vestici, în special a celor de dreapta, asupra naturii războiului si a inamicului. Americanii citesc cărţi, vizionează documentare, sunt atenţi la ştiri ,devenind participanţi activi.

De pildă, fraza “război cu teroarea”, acceptat pe larg acum 6 ani, este depăşit azi deoarece confundă tactica cu inamicul (deşi termenul continuă să fie utilizat datorită lipsei unui consens asupra unuia înlocuitor.)

Nici un înalt oficial American nu va repeta ceva asemănător cu ce a folosit Secretarul de Stat de atunci, în Powell's analysis, o zi după 11 Septembrie 2001, cum că atacurile teroriste “ nu trebuie văzute ca acte săvârşite de arabi sau islamici ; ele au fost facute de terorişti.”

In loc să respingă o asmenea prostie , conservativii dezbat o problemă care abea se zărea înainte de 11 Septembrie dar care presupune atenţie sporită pentru implicaţiile politice. Pe de o parte sunt acei dintre noi care văd lumea musulmană trecând printr-o criză temporară şi care caută căi de a ajuta în modernizarea acestei religii, pentru ca musulmanii să poată prospera. De cealaltă parte sunt cei care văd islamul ca pe un cult ce nu poate fi salvat al morţii şi caută să interzică Islamul şi să se rupă de musulmani.

Raportul NYPD.

In general, dezbaterile publice intense asupra islamului au creat nişte cetăţeni mult mai informaţi. Foarte puţini americani auziseră înainte de 11 Septembrie de termeni cum ar fi : jihad si fatwa, şi cu atât mai puţin ijtihad, dhimmitude, sau burqa. Incă si mai puţini ar fi putut discuta despre prescurtări ale versurilor Koranice sau aveau păreri despre natura Islamică a asasinatelor “de onoare”. Si totuşi aceste probleme sunt astăzi discutate în cunoştinţă de cauză de către autori de site-uri pe internet, de gazdele din talk show-uri şi chiar în departamentele de poliţie .

Poliţia din New York City, luna trecută a scos un raport impresionant , "Radicalization in the West: The Homegrown Threat," arătând că terorismul vine de la precursori islamici intelctuali.De unde vine, spune NYPD, acel process de radicalizare ? “ "Ideologia Jihadistă ori jihadi-Salafi este motorul care îi impinge ” pe tinerii musulmani născuţi în vest să se apuce de terorism împotriva ţărilor lor.

Acum 6 ani, niciun raport de poliţie n-ar fi lansat o asemenea evaluare, cu atât mai puţin ar fi folosit termeni ca “ideologie jihadi-Salafi."

Interesant că NYPD recunoaşte că a avut nevoie de timp ca sa ajungă la acest nivel de sofisticare : “Unde altă dată noi am fi definit indicatorul iniţial al unui pericol la momentul când teroristul sau grupul de terorişti se afla în stadiul de plănuire a atacului, am schimbat astăzi concentrarea noastră spre un moment cu mult mai devreme, “ unde procesul radicalizării începe.

Rabinul Eric H. Yoffie, preşedinte al Uniuni pentru Judaismul reformat.

Impotriva acestor mişcări avansate, comentatori liberali repetă teorii inexacte despre “toţi americanii” care suferă de “o uriaşă şi profundă ignoranţă asupra Islamului” (după cum spunea preşedintele Uniunii pentru Judaismul Reformat, Rabbi Eric Yoffie, în mod ironic tocmai pe când vorbea la o convenţie Islamistă).

Rezultatul “războiului antiterorist”, sunt de părere, are mai puţin de aface cu marile descoperiri în “avionics” sau cu lovituri de spionaj ,decât cu înţelegerea oamenilor civilizaţi a naturii inamicilor lor şi în unitatea in lupta contra lor. Aceasta înseamnă ca liberalii să-şi aducă aminte, după cum spunea canadianul Salim Mansur ,că “democraţia liberală nu este o ideologie mai puţin armată decât [este] ideologia islamistă.”Ce ne rezervă viitorul: sloganul din 2001 "United We Stand" sau mai curând adânca fracturare de azi ?

Răspunsul poate fi decisiv. Experienţa istorică îmi dă motive de optimism, deoarece până acum democraţiile vestice au prevalat. Pentru ca aceasta să se îndeplinească din nou, învăţătura despre Islam şi musulmani va fi o parte importantă în prgătire.

Relative la subiect:  Politica externă a SUA, Politică în SUA, Războiul contra terorismului abonamente la lista săptămânală gratuită de e-mail în limba română a lui daniel pipes