Daniel Pipes este un expert de prim rang in problemele islamismului international. El este un foarte respectat professor universitar , ziarist si autor al multor carti dedicate acestor teme.
Este directorul si fondatorul : "Forumului pentru Orientul Mijlociu" iar in 2003 a fost numit de catre Presedintele Bush in conducerea unei agentii guvernamentale numita "Institutul American pentru Pace".
"Forumul pentru Orientul Mijlociu" face parte din grupul numit "tancul de ganditori" – notiune mentionata de noi intr-una din corespondentele trecute si din care mai fac parte, printre altii, Paul Wolfowitz, Douglas Feith, Richard Perle si Eliott Abrams, grup supranumit si neo-conservator.
Acest grup lucreaza intru definirea si promovarea intereselor americane in Orientul Mijlociu.
Grupul sustine ca Statele Unite au interese vitale in regiune ; in particular, ei propun relatii de alianta stransa cu Israelul ,Turcia si alte democratii ce pota aparea cu timpul; promoveaza drepturile omului in toata regiunea; sprijina o politica economica in care productia de petrol sa nu fie amenintata iar pretul acestuia sa fie controlat si mentinut la nivele scazute; promoveaza reglementarea pasnica a conflictelor si disputelor din regiune.
Pipes este in mod frecvent invitat sa discute probleme legate de terrorism si de politica in Orientul Mijlociu de catre marile retele americane de televiziune, apare frecvent la BBC si chiar pe Al Jazeera. De asemenea el publica adesea in "Los Angeles Times", "Wall Street Journal", "Washington Post", "New York Times" si "Jerusalem Post".
Autor sau co-autor a 18 carti, scrierile sale au fost traduse in 19 limbi. El insusi cunoscator a mai multor limbi straine, a conferemtiat pana astazi in 25 de tari.
In August 2003 cand s-a aflat in presa despre numirea lui Daniel Pipes la "Institutul American pentru Pace" , o mare parte a comunitatilor arabe din SUA, a comunitatilor musulmane, precum si a altor grupuri anti-israeliene au protestat vehement, invinuindu-l pe Pipes de rasism si anti-islamism.
Cu toate acestea Wall Street Journal l-a caracterizat ca "principala autoritate in problemele Orientului Apropiat" , NBC l-a descris ca pe unul dintre "cei mai luminati politologi in problemele regiunii" iar CNN s-a referit le el ca la unul dintre "principalii experti" in acealasi domeniu. Boston Globe a mers chiar mai departe, spunand ca "daca previziunile lui Pipes ar fi fost ascultate , evenimentele de la 11 Septembrie probabil ca n-ar fi avut loc".
Daniel Pipes a avut functii oficiale in cadrul Ministerelor de Externe (Departamentul de Stat) si al Apararii si a predat cursuri la Universitatea Chicago, la Harvard si la Institutul American al Marinei Militare.
Recent domnia sa s-a aratat bucuros sa raspunda la catva intrebari puse de "MINIMUM" prin corespondentul sau la New York, Radu Hervian.
Radu Hervian : Cu mult inaintea razboiului din Iarq, ati sustinut idea inalturarii lui Sadam Hussein de la putere, deoarece ati considerat primejdia creata de el in stabilitatea mondiala , egala cu cea creata de Osama Bin Laden. Ei bine, armele de distrugere in masa nu au fost gasite in Iraq iar inlaturarea lui Saddam s-a dovedit a fi o victorie relativ usoara pentru armata SUA , in timp ce Bin Laden continua sa se miste in libertate iar Al Qaeda continua sa reprezinte un pericol important pentru lumea vestica. Daca ati fi prevazut desfasurarea evenimentelor ca atare , tot ati mai considera cele doua primejdii ca fiind egale ?
Daniel Pipes : Primejdiile au existat intotdeauna si au fost intotdeauna diferite , Iraqul fiind teritoriul unui monstru iar Islamismul radical un pericol mondial mai vechi. Daca Saddam Hussein ar fi continuat cu activitatile sale in domeniul armelor de distrugere in masa , el ar fi reprezentat o primejdie acuta si mai la ordinea zilei. Islamismul extremist este insa de departe un inamic strategic de mai mare anvergura.
Radu Hervian : Thomas Friedman de la New York Times a lasat mai de mult sa se inteleaga ca Internetul si in general Cafenelele Internet care se raspandesc in toata lumea inclusiv in Orientul Mijlociu, ar putea in cele din urma sa duca la diminuarea animozitatilor ce intuneca regiunea de atata amar de vreme. Inca mai asteptam momentul acesta magic. Sunteti de parere ca tehnologia si tendintele tehnico-culturale ale secolului 21, functionand in cadrul fenomenului globalizarii , pot avea in final un asemenea rezultat ?
Daniel Pipes : Toata tehnologia , incluzand internetul , are implcatii maligne ca si benigne. In calitate de Editor la revista trimestriala "ORIENTUL MIJLOCIU", am publicat in Septembrie 2000 , un important articol scris de Alon Peled, intitulat "Distrugerea Mitului Internetului" , care arata partea intunecata a acestuia.
Iata ideea acestui articol : Internetul este o sabie cu doua taisuri care promoveaza cauze diferite si uneori potrivnice in Orientul Mijlociu. Poate dezvolta economii nationale si in acelasi timp ridica o bariera economica intre cei putini - beneficiarii si cei multi carora spatiul cybernetic le ramane inaccesibil.
Internetul poate imparti informatii pe gratis si concomitent poate furniza guvernelor niste unlete extrem de eficace , cu care ele controleaza viata de zi cu zi a cetatenilor. Poate largi participarea politica a oamenilor si simultan fragmenta comunitatile. Tehnologia Internetului poate incuraja increderea oamenilor in semenii lor de dinclolo de granite prin facilitarea accesului la informatie sau poate reduce aceasta incredere din cauza introducerii unor pericole noi. (cum ar fi codificarea sau gangsterismul pe web)
Radu Hervian : Scolile din lumea Islamica –Madrash-urile- continua sa educe generatia de dupa 11 Septembrie, in spiritul urii fata de lumea vestica. Desigur s-au inregistrat unele progrese in Orientul Mijlociu, datorate intre altele , lichidarii dictaturii din Irak , prezentei in regiune a trupelor Americane , mortii lui Arafat. Vedeti vreun progress asemanator pe domeniul educativ ?
Daniel Pipes : Asta este o intrebare grea si ma bucur ca mi-ai pus-o. In general cred ca raspunsul este NU , nu s-au facut progrese reale in acest domeniu. Guvernul SUA, abea acum a inceput sa se ocupe de aceasta problema, dar eforturile sunt inca in fasa.
Radu Hervian : Daca tot am ajuns la educatie, as vrea sa vorbim putin si despre recentele evenimente petrecute la Univeristatea Columbia din New York. Un grup de studenti sustine ca nu exista nici un forum in cadrul universitatii unde sa-si poata depune plangerile cu privire la anumiti profesori, despre care ei spun ca sunt abuzivi in militantismul lor intellectual pro-palestinian si anti-israelian. Datorita unui film realizat de un grup din afara universitatii, mesajul studentilor a putut totusi iesi in strada. Cam ce nota ati da dvs. Columbiei pentru ancheta pe care a initiat-o "a contre Coeur" , in cele din urma ?
Daniel Pipes : Drama de la Columbia nu s-a sfarsit inca. Asadar deocamdata nu pot da un calificativ final. Ce pot spune insa, este ca administratia Columbiei a lucrat sub orice critica in ce priveste controlarea crizei si pe drept cuvant va plati pentru asta mai devreme sau mai tarziu. Sa speram insa ca pana la urma va iesi ceva pozitiv din toata aceasta situatie neplacuta.
Radu Hervian : Pace prin forta : o teorie dovedita. Ce exemplu mai bun decat politica consecventa a SUA si a aliatilor ei din NATO in perioada razboiului rece ? Candva dvs. insiva v-ati exprimat cum ca singura cale pentru ca Israelul sa ajunga la pace este o victorie militara totala asupra acelor care ii doresc pieirea. Vara aceasta Ariel Sharon va retrage fortele israeliene din Gaza. Daca mi-ati permite sa cotez in mod liberal din Biblie : "va fi o vreme pentru razboi si va fi o vreme pentru pace". Vedeti retragerea Israelului din Gaza ca un pas spre pacea pe care israelienii si-o doresc atat de mult ?
Daniel Pipes : Nu cred ca am spus : "victorie miltara totala". Am spus numai : "victorie" , totala sau nu , militara sau nu. Cat priveste retragerea din Gaza, eu am scris un articol in "New York Sun", intitulat "Nebunia lui Ariel Sharon", in care am condamnat aceasta actiune din cauza impactul pe care il va avea asupra palestinienilor ca si al politicii interne israeliene.
In primul rand , decizia de retragere din Gaza a fost luata in contextual unei intetiri a violentelor impotriva israelienilor si da apa la moara acelor voci din randul palestinienilor care promoveaza terorismul. Cu alte cuvinte, retragerea din Gaza este o infrangere militara. Ea urmeza de altfel, abandonarii tot atat de umilitoare a pozitiilor israeliene si a aliatilor sai din Liban, in Mai, 2000, miscare ce a diminuat cu mult respectul arab pentru puterea israeliana.
Consecintele nu au intarziat sa se arate. Retragerea din Gaza va mari aproape sigur increderea palestinienilor in arma terrorismului. In al doilea rand, retragerea va infierbanta in mod inevitabil climatul politic in Israel, aducand din nou pe scena stari de spirit extremiste , dusmanie , ilegalitati si in general tulburand consensul civic. Perspectiva ca mii de Israelieni sa fie evacuati din casele lor sub amenintare cu forta , va intrerupe tendinta spre o atmosfera sanatoasa creata in perioada de relativ calm din 2001-2003.
Radu Hervian : Sunteti de parere ca razboiul impotriva SUA a inceput inainte de 11 Septembrie 2001. Am o intrebare dubla. Credeti ca razboiul a fost declarat numai impotriva SUA sau Impotriva vestului in general ? Si daca a doua varianta este adevarata, avem oare de a face cu un razboi al civilizatiilor ?
Daniel Pipes : Prima parte a intrebarii e simpla : desigur impotriva Vestului in general si sunt nenumarate indicii in acest sens. Cat priveste a doua parte a intrebarii, raspunsul meu este ca nu avem de a face cu un razboi al civilizatiilor , dupa cum am explicat la BBC in 2002.
Este adevarat ca islamistii cauta o confruntare cu Vestul, in idea ca viziunea lor islamica poate castiga suprematia mondiala. Totusi violenta impotriva vesticilor (mai bine zis a non-musulmanilor) este completata de o dusmanie la fel de reala contra musulmanilor care nu sunt de accord cu vederilor extremiste , fapt dovedit prin ravagiile savarsite de regimul Taliban din Afganistan sau de aliatii lor din Bangladesh, Iran si Sudan.
Acelasi model avand ca tinta pe coreligionarii lor musulmani , este vizibil si in tari unde islamismul extremist nu este inca predominant (cum ar fi Algeria, Egyptul, Libanul, Nigeria ,Indonezia sau Turcia). Islamismul extremist este o ideologie agresiva care nu prea face deosebire intre cei ce i se opun, fie ei musulmani sau nu. Lupta nu se da intre diferite civilizatii ci intre diferite vederi politice.
Radu Hervian : Unii din colegii dvs. au prezis ca odata ajunsi in Iark, soldatii americani vor fi primiti ca eliberatori, cu flori si sarutari , exact cum au fost primiti in Europa la sfarsitul celui de-al doila razboi mondial. Dvs. insa ati atras atentia opiniei publice ca va fi invers. Dupa cum s-a dovedit ulterior , dvs. ati avut dreptate. Daca v-as ruga sa numiti numai doua dintre motivele pe care v-ati bazat prezicerea , care ar fi acelea ?
Daniel Pipes : Primul il constituie resentimentele musulmanilor fata de lumea vestica ; al doilea , faptul ca ideologia totalitara si extremista a Islamului, este inca foarte vie si puternica.
Radu Hervian : O intrebare pe care am vrut sa v-o pun de foarte multa vreme. In Septembrie 2001, dupa atacul impotriva Turnurilor Gemene , a avut loc un Serviciu Memorial la Catedrala Nationala din Washington. La acest serviciu , un preot, un rabin si un imam au tinut rugaciuni in numele religiilor respective. Cateva zile mai tarziu , daca memoria nu ma inseala, mass-media a dezvaluit ca numai cu aproximativ un an in urma, acelasi Imam s-a aflat in fruntea unei demonstratii pro-Hezzbolah, scandand amenentari Islamice , chiar in fata Casei Albe. Daca reportajele acestea erau corecte si in lumina faptului ca guvernul SUA a calificat in mod official Hezzbolah drept o organizatie terorista , prezenta acestui Imam la 5 metri de presedintele SUA a fost acceptabila ? Mai mult decat atat : ce ne spune asta despre capacitatea guvernelor vestice de a preveni primejdia terorista ?
Daniel Pipes : Cred ca nu era vorba de acelasi individ. Cel din fata Casei Albe a fost Abdurahman Alamoudi. Cel ce a vorbit la Catedrala Nationala era Muzammil H. Siddiqi, un alt islamist , apropos ! Tot ce pot sa-ti spun , este ca acesta este numai un exemplu privind deficientele proprii guvernul SUA in obtinerea de informatii despre islamisti. E un subiect pe care eu insumi l-am abordat in diverse lucrari ale mele.
Radu Hervian : In final as vrea sa amintesc ca sunteti unul dintre putinii care au temeritatea de a defini pericolul in termini severi si la obiect. De aceea, ca ultima intrebare va rog sa clarificati pentru cititorii nostri : este Islamul o religie a pacii asa cum sustin unii lideri politici de azi ? Mai mult : a fost el vreodata o religie a pacii ?
Daniel Pipes : Nu ! Islamul ne este o religie a pacii. Si nici nu a fost vreodata. Islamul este un fenomen masiv si complex. El insa, nu poate fi definit intr-o singura fraza. Poate intr-o alta discutie.
Radu Hervian : Poate. Eu ma pregatesc pentru ea.
