Cum stilizează Islamul vieţile Musulmailor ? Cerinţele oficiale ale religiei sunt doar o bază limitată pentru modele mult mai largi, care lărgesc regulile formale ale Islamului, extinzându-le pe drumuri neaşteptate şi neplănuite. Câteva exemple:
Koran-ul interzice în mod strict consumul cărnii de porc, ducând la dispariţia virtuală a porcilor domestici în majoritatea ariilor ocupate de Musulmani şi înlocuirea lor cu oi şi capre. Acestora din urmă li se datorează supra păscutul ierbii pe pământ care duce, după observaţiile geografului Xavier de Planhol, la "o deforestare catastrofică" şi care la rândul ei "este unul dintre motivele de bază în raritatea peisajului, evidentă în special în districtele Islamice din ţările Mediteraneene". A se nota trecerea de la ordinele dietetice Koranice la transformarea în deşert a unor vaste porţiuni de pământ. Cerinţele scripturale nu au intenţionat cauzarea de pagube ecologice dar totuşi le-au provocat.
Inaltele şi de neatins standarde de comportare guvernamentală ale Islamului au însemnat că liderii la putere, cu multiplele lor lacune, şi-au nemulţumit supuşii, care au răspuns prin refuzul de a-i servi pe aceşti lideri în serviciile administrative şi militare, convingându-i astfel pe conducători să-şi caute personalul în altă parte.Aceasta a dus la trimiterea sistematică în afară a sclavilor drept soldaţi şi administratori ; s-a creat astfel o înstituţie cheie ce a durat un mileniu începând din secolul VIII.
 Ienicerii Otomani au fost cel mai important şi cel mai de lungă durată corp de soldaţi sclavi. |
Doctrina Islamică include un simţământ de superioritate Musulmană şi un dispreţ pentru credinţa şi civilzaţia altora ceeace a dus la două vaste implicaţii în timpurile moderne: i-a făcut pe Musulmani cei mai rebeli dintre supuşii în lupta contra regulamentelor coloniale şi i-a împiedicat pe Musulmani să înveţe de la Vest cum să se modernizeze.
Aceste scripturi conţin de asemenea ostilitate către non-Musulmani, ostilitate ce crează la rândul ei asumarea despre non-Musulmani că ar nuti sentimente ostile faţă de Musulmani. In timpurile moderne, aceste vederi au creat o susceptibilitate la teorii conspirative ce au avut multiple consecinţe practice. De exemplu: deoarece numai Musulmanii se tem că vaccinele anti-polio provoacă, în secret, infertilitate la copii, polio a devenit în mod efectiv un flagel strict Musulman, în 26 de ţări.
Pelerinajul anual la Mecca, Islamicul hajj, a început în secolul VII ca un obicei local şi care mai târziu a devenit un miting internaţional ce a facilitat transferul de orice, de la Ideile Islamiste şi mişcări politice (the Idrisis of Libya) până la bunuri de lux (fildeş), plante (cauciuc spre Asia de Sud, orez spre Europa) şi boli (meningococci, boli de piele, infecţii, diaree, boli datorate sângelui şi boli respiratorii încluzând noua condiţie numită MERS-CoV).
 Hajj-ul s-a dezvoltat dintr-o ceremonie locală într-un eveniment internaţional unde au avut loc o mulţime de schimburi. |
Alte rigori Islamice au de asemenea negative implicaţii de sănătate, neintenţionate. Imperativul de modestie a dus ca unele femei să poarte haine ce acoperă tot capul sau tot corpul (niqabs şi burqas) care cauzează deficienţe în Vitamina D, descurajează exerciţiile de gimnastică şi sunt implicate într-o mulţime de probleme medicale incluzând eritemuri, boli de respiraţie. rahitism, osteomalacia şi scleroze multiple.
Postul diurn din timpul Ramadan-ului adesea îi face pe Musulmanii observanţi să facă mai puţine exerciţii de gimnastică şi duce la o tendinţă "de a mânca prea mult la sfârşitul postului iar mâncărurile de obicei sunt grele, grase şi conţin multe calorii," notează şeful Societăţii de Diabet din Emirate. Un sondaj de opinie din Jidda, Arabia Saudită,a găsit că 60% dintre cei întrebaţi au raportat un câştig excesiv în greutate după Ramadan.
 Ramadan, în mod ironic, este în acelaşi timp o lună de post şi una de mâncat prea mult. |
Preferinţa pentru căsătoria între verii primari care a început din vremea practiciilor tribale pre-Islamice (pentru a pastra averea în familie şi a beneficia de fertilitatea ficelor), şi care a durat peste 50 de generaţii, a dus la o largă endogamie cu consecinţe negative, incluzând creşterea de două ori în incidenţa ratei unor boli genetice ca talasemia, anemia cu secerare de celule, atrofie musculară spinală, diabet, surditate, mutism și autism.
În ceea ce privește femeile, interdicții cu privire la protecția mahram de către rudele bărbaţi ca şi un vast statut social şi legal s-au combinat pentru a crea modele necugetate cum ar fi izolare fizică, obsesii cu virginitatea, crimele de onoare, mutilarea genitală a femeilor, şi (stil Arabia Saudită) apartheid de gen. Polygamia crează anixietate permanent în neveste.
Deşi orfanii se bucură de un statut de onoare în legea Islamică (kafala), această onoare este legată de o structură tribală, încompatibilă cu societatea modernă şi care rezultă în faptul că orfanii Musulmani de azi sunt în mod persisitent discriminaţi chiar şi de către Msuslmanii din Vest.
Scripturile Islamice au contribuit la baza din care multe alte modele au luat naştere, incluzând: stabilirea de dinastii prin cuceriri şi nu prin răsturnări interne; probleme repetate cu succesiunea dinastică; puterea ce duce la îmbogăţire şi nu invers; lipsa, în general a guvernelor municipale; regulamente inadecvate la oraşe; legi apărute prin decizii ad-hoc şi nu prin legislaţie formală, bazarea pe hawala pentru transferul de bani şi practica terorismului prin sinucidere.
Modelele necugetate, uneori numite Islamicate, se schimbă în timp, cu unele dintre ele dispărând (soldaţi sclavi) iar altele, mai recente, fiind de-abea la început (polio). Aceste modele rămân atât de puternice azi ca şi în timpurile pre-moderne şi reprezintă o cheie în înţelegerea Islamului şi a vieţii Musulmane.
