După comitetul electoral Egiptean, Frăţia Musulmană a câştigat 37% din voturi în prima rundă electorală din Egipt; Salafi, care propun un program Islamist încă mai extrem, a câştigat 24%, ceeace le asigură împreună un total de necrezut de 61% din voturi.
Un alegător Egiptean mulţumit. |
Legitim sau găunos? Nimeni nu a luat în serios alegerile Sovietice cu inevitabilul rezultat de 99% pentru comunişti; şi în timp ce procesul şi rezultatul alegerilor din Egipt sunt mai puţin scandaloase, ele merită un scepticism similar. Jocul este mai subtil dar este totuşi un joc şi iată cum este el jucat :
Frăţia Musulmană(fondată în 1928) şi dictatura miltară (care a condus Egiptul din 1952 încoace) prezintă ideologii paralele şi o lungă istorie care le face pe ambele simultan, rivale şi aliate. De-a lungul decadelor ele au alternat în a coopera sau nu, în cadrul unui sistem autocrat, pe baza legii Islamice (Shari'a) ca şi în oprimarea elementelor liberale şi seculare.
In acest spirit, Anwar El-Sadat, Hosni Mubarak, şi acum Mohamed Tantawi au alocat în mod tactic putere Islamiştilor ca păvază în câştigarea suportului Vestic, pentru a obţine armament şi bani. De exemplu, când George W. Bush aplica presiuni asupra lui Mubarak pentru mai multă participare politică, Mubarak a răspuns prin permiterea a 88 membri ai Frăţiei Musulmane de a fi aleşi în parlament, atenţionând astfel Washingtonul că democraţia=luarea puterii de către Islamişti. Aparenta slăbiciune a non-Islamiştilor a speriat Vestul în a continua cu insistenţele pentru o tranziţie către participarea politică. Insă o privire de aproape asupra alegerilor din 2005 arată că regimul a ajutat Islamiştii să câştige cele 20% din locuri.
Emblema partidului care conduce în alegeri, Salafi, An-Nur. |
(3) Armata a făcut subsidii pentru ambele partide politice, Frăţia Musulmană şi Salafi în timpul recentelor alegeri parlamentare. Marc Ginsburg descrie fondurile pentru cumpărare de voturi ale SCAF, totalizând milioane de dolari "sub forma de 'bani de cheltuială', haine şi mâncare", care au permis sutelor de echipe Islamiste din cadrul organizaţiilor politice locale cumpărarea voturi. Ginsburg povesteşte despre un emisar SCAF care "s-a întâlnit în secret cu reprezentanţi ai Frăţiei Musulmane şi alte mişcări politice cu orientare Islamistă, în Aprilie trecut, pentru a înfiinţa 'comitete de acţiune' politice locale, conturi bancare funcţionând ca pâlnie la un lanţ de aprovizionare subteran de sprijin financiar şi de materii prime".
Alţi dictatori din Orientul Mijlociu, cum ar fi preşedintele Yemenului şi Conducătorul Autorităţii Palestiniene, joaca de asemenea acest joc dublu, pretinzând a fi anti-Islamişti moderaţi şi aliaţi ai Vestului, când de fapt sunt nişte duri care cooperează cu Islamiştii şi-i reprimă pe moderaţi. Chiar şi tirani anti-Vestici ca Assad din Siria şi Qaddafi din Libia joacă acelaşi joc oportunist când sunt la nevoie, portertizând răscoalele împotriva lor drept mişcări Islamiste. (vă amintiţi cum Qaddafi a aruncat vina insurecţiei Libiene pe faptul că tinerii Al Qaeda au amestecat cafeaua cu pilule halucinogene.)'
Salaf, câştigători a unei cincimi din voturi? Ceva nu e in regulă aici. |
Dominarea Egiptului? Dacă armata complotează cu Islamiştii ca să rămână la putere, este clar că ei şi nu Islamiştii vor reţine în cele din urmă controlul.Acesta este punctul de vedere cheie pe care-l ignorează analizele convenţionale: recentele rezultate in alegeri vor permite armatei să menţină puterea. După cum aspirantul politician Egiptean Mohamed ElBaradei notează corect, "totul este în mâinile SCAF-ului acum."
Este adevărat că în cazul în care Islamiştii controleaza parlamentul (ceeace nu este sigur; armata ar putea decide să reducă procentajul lor în viitorele runde din cadrul unei deosebit de complexe proceduri electorale deschisă abuzurilor),ei vor acumula anumite privilegii şi muta ţara şi mai aproape de Shari'a – oricum, atât de departe cât SCAF-ul permite. Aceasta continuă lungul drum către Islamizare care are loc de când armata a luat puterea în 1952'
Care ar trebui să fie politica Vestului ? Mai întâi să ceară SCAF-ului să construiască o societate civilă care să se îndrepte spre o democraţie reală, în aşa fel încât civilii moderni şi moderaţi din Egipt, să aibă şansa de a se exprima.
In al doilea rând, să înceteze imediat tot ajutorul economic pentru Cairo. Este inacceptabil pentru contribuabilii vestici să platească chiar şi indirect pentru Islamizarea Egiptului. Reluarea ajutorului trebuie făcută numai când guvernul va permite Musulmanilor seculari, liberali şi a Copţilor, printre alţii, să se exprime liber şi să se organizeze între ei.
In al treilea rând să se opună şi Frăţiei Musulmane şi Salafilor. Mai mult sau mai puţin extremişti, Islamiştii sub orice formă sunt cei mai răi inamici ai noştri.