Ali ibn Abi-Talib, o figură centrală pentru Islamul Shiit din secolul al 7-lea, ar fi prezis când va avea loc sfârşitul lumii, după cum spune ziaristul Amir Taheri. Un “negru înalt” comandând “cea mai puternică armată din lume”, va lua puterea “în vest”.El va purta un “semn clar” de la cel de-al treilea imam, Hussein.Ali spune despre negrul înalt:“Shiiţii nu trebuie să aibă nici un dubiu asupra faptului că el este cu noi.”
Un Iranian în Tehran poarta o insignă cu Barack Obama. (AP: Hasan Sarbakhshian) |
Inapoi pe pamânt, reacţia Musulmanilor la victoria lui Obama este mult mai diversă decât era de aşteptat.
Islamiştii Americani sunt încântaţi; un grup-umbrelă, American Muslim Taskforce on Civil Rights and Election, şi-a dat cu părerea că, odată cu alegerea lui Obama,“ Naţiunea noastră…s-a ridicat pe înălţimi majestuase.”Siraj Wahhaj, Al-Hajj Talib Abdur Rashid, Counsiliul asupra Relaţiilor Americano-Islamice, Consiliul Afacerilor Publice Musulmane, Societatea Islamica din America de Nord, Cercul Islamic din America de Nord, şi Alianţa Musulamnă din America de Nord au răspuns cu o similară exuberanţă.
Hamas şi mişcările Islamiste din Egypt, Iordania, Iraq, India, Indonesia şi Filipine se delectează cu alegerea lui Obama. Robert Spencer de la Jihad Watch generalizează faptul că jihadiştii şi radicalii Islamici din lumea întreagă au arătat “o bucurie neascunsă". New York Times găseşte reacţia publică în Orientul Mijlociu ca foarte "euforică." John Esposito de la Georgetown University pune emfază pe modul de întâmpinare din partea lumii Musulmane a lui Obama ca pe un " preşedinte internaţionalist."Insă o mulţime de alţi Musulmani au vederi diferite. Scriind în Edmonton Sun din Canada, Salim Mansur a găsit în John McCain un "candidat mai valoros." Yusif al-Qaradawi, şeikul de la Al-Jazeera , l-a sprijinit pe McCain pentru motive opuse: "Aceasta deoarece prefer un inamic pe faţă care nu-şi ascunde în mod ipocrit ositilitatea faţă de tine…unuia care poartă o mască [de prietenie].”Al-Qaradawi susţine de asemenea că în timpul celor două administraţii Bill Clinton au murit de două ori mai mulţi Irakieni decât in timpul lui George W. Bush.
Din motive tactice, influentul şeik Sunni, Yusif al-Qaradawi a dorit ca John McCain să învingă. |
Irakienii sunt intens împărţiţi asupra planului lui Obama de a retrage rapid trupele SUA din propria lor ţară. Acel plan, plus promisiunile de a termina dependenţa SUA de petrolul din Orientul Mijlociu şi de a negocia cu liderii Iranieni, a zguduit liderii din Arabia Saudită şi alte guverne din Golful Persic.
Unii comentatori susţin ca Obama nu poate să producă o prea mare diferenţă ; un ziar Iranian îl declară incapabil sa schimbe un sistem“stabilit de capitalişti, Sionişti şi rasişti.” Fireşte, numirea lui Rahm Emanuel in postul de Sef de Cabinet confirmă ideea Palestiniană asupra omnipotentului lobby Israelian. Un comentator din Emiratele Arabe Unite a mers mai departe, prezicând replicarea de către Obama a traiectoriei flamboiante la apariţia lui Jimmy Carter, insuccesul în Orientul Mijlociu şi pierderile electorale.
Toate aceste reacţii amestecate din partea Musulmanilor sugerează consternarea în faţa prospectului unui preşedinte SUA de origine Islamică care promite o“schimbare”dar a cărui politică ar putea să se frângă sub presiunea funcţiei sale.Cu alte cuvinte Musulmanii se confruntă cu acelaşi semn de întrebare în legătură cu Obama, ca şi restul lumii.
Niciodată până acum Americanii n-au votat în Casa Albă o persoană mai necunoscută şi mai enigmatică. Ridicându-se dintr-un trecut foarte de stânga, el a dus o campanie, în special în cea pentru alegerile generale, ca un un candidat de centru-stânga. Care dintre aceste poziţii le va adopta ca preşedinte ? Mai précis, unde se va situa în gama de la “foarte de stânga” la “centru-stânga” ?
Privind la conflctul Arabo-Israelian, de exemplu, politica lui Obama va reflecta pe Rashid Khalidi, ex-apărătorul OEP-ului cu care s-a împrietenit în anii 1990, sau pe Dennis Ross, recentul său consilier în campania electorală, consilier şi membru în colectivul meu de editorial? Nimeni nu poate spune încă.
Totuşi unii pot prevedea. Dacă Obama se întoarce la rădăcinile sale foarte de stânga, euphoria Musulmană va continua pe larg. Dacă va urmări sa prezideze cu succes mutându-se spre centru-stânga, mulţi dar în nici un caz toţi Musulmanii vor experimenta o deziluzie severă.