Anglia în întâmpinarea Legii Islamice

Dedesubtul unei suprafaţe placide si înşelătoare a vieţii de zi cu zi, populaţia Britanică se află la o intersecţie importantă cu Islamul. Trei evenimente în decursul săptămânii trecute, fiecare din ele o culme a unor tendinţe care durează de ani de zile – şi nu doar din pură întâmplare – exemplifică schimbările pe cale să se producă.

Ministrul de Interne Jacqui Smith descrie terorismul ca "anti-Islamic."

Mai întâi, guvernul britanic a decis că terorismul efectuat de către Musulmani în numele Islamului este în realitate ne legat de Islam, ba chiar anti-Islamic. Această noţiune a prins rădăcini în 2006 când Ministerul de Externe, speriat fiind că termenul “război împotriva terorii” îi va inflama pe Musulmanii Britanici, a căutat un limbaj care să menţină “valorile comune ca pe un mijloc împotriva teroriştilor.” La începutul lui 2007, Uniunea Europeană a publicat un manual secret care a interzis termeni ca jihad, Islamic, şi fundamentalist când se referă la terorism, oferind în loc câteva fraze “ne-ofensive”. Vara trecută , Primul Ministru Gordon Brown le-a interzis miniştrilor săi să folosească cuvântul Muslim în legătură cu terorismul. In Ianuarie, Ministrul de Interne Jacqui Smith a mers mai departe, descriind într-adevăr terorismul drept “anti-Islamic”. Iar săptămâna trecută Ministerul de Interne a completat confuzia mintală tipărind o carte de fraze contra-teroriste unde salariaţii civili sunt instruiţi să se refere numai la extremism violent şi ucigaşi criminali, şi nu la extremism Islamist şi fundamentalism jihadist.

In al doilea rând, si din nou, culminând după câţiva ani de evoluţie, guvernul Britanic recunoaşte acum căsătoriile polygame.A schimbat regulile din "Tax Credits (Polygamous Marriages) Regulations 2003": în trecut numai o nevastă putea să moştenească bunuri, fără impozit după un soţ decedat ; această legislaţie permite unor neveste multiple să moştenească fără impozit, atâta vreme cât căsătoriile au avut loc undeva unde polygamia este legală, ca Nigeria, Pakistan sau India. Intr-o chestiune înrudită, Ministerul Muncii şi al Pensiilor a început să emită plăţi suplimentare către haremuri pentru beneficii ca primele pentru cei ce caută servici, subvenţii pentru locuinţe, şi reduceri de impozite către consilii. Săptămăna trecută a venit ştirea că după o analiză de un an, patru ministere din guvern (al Muncii şi Pensiilor, cel de Fiananţe, cel al Impozitelor şi Vămii, cel de Interne) au ajuns la concluzia că recunoaşterea formală a polygamiei este “cea mai bună” opţiune pentru Guvernul Majestăţii Sale.

In al treilea rând, arhiepiscopul de Canterbury, Rowan Williams, a căzut de acord cu aplicarea unor porţiuni din legea Islamică (Shari‘a) în Marea Britanie. Adoptând elementele sale civile, a explicat, el "pare făra scăpare” pentru că nu toţi cetătenii Britanici Musulmani cred în sistemul legal existent şi că aplicarea Shari’a va ajuta la coeziunea lor socială.

Când Musulmanii se prezintă în faţă unei Curţi civile Islamice ei nu trebuie să se afle în faţa unei “rigide alternative de loialitate culturală sau statală”. Continua insistenţă asupra “monopolului legal” al legii de drept comun Britanice în loc să permită Shari’a, a atenţionat Williams, va atrage după sine “un anume pericol” pentru ţară.

Arhiepiscopul de Canterbury Rowan Williams spune că legea Islamică în Marea Britanie "pare fără scăpare."

Primul Ministru Brown imediat a criticat sugestia lui Williams: legea Shari‘a, a declarat cabinetul său , "nu poate fi folosită pentru a justifica încălcări ale legii Engleze iar principiile legilor Shari’a nu pot fi folosite într-o Curte Civilă….Primul Ministru este de părere că legea Britanică trebuie aplicată în ţară, bazată fiind pe valori Britanice.” Critici la adresa lui Williams au venit în plus din toate părţile spectrului politic – de la Sayeeda Warsi, partidul Tory (Muslim) ministru fără portofoliu pentru coeziunea comunală şi acţiune socială; Nick Clegg, lider al Liberal Democraţilor; şi Gerald Batten de la United Kingdom Independence Party. Grupuri seculare şi Creştine s-au opus lui Williams. La fel şi Trevor Phillips, şeful Comisiei pentru egalitate. Biserica Anglicană în Australia a denunţat propunerea sa, împreună cu membri marcanţi ai propriei sale biserici, incluzând-ul pe predecesorul său, Lord Carey. Melanie Phillips a numit acest argument “extraordinar de murdar, absurd şi greşit.” Ziarul Sun a făcut un editorial spunând că “Este uşor să-l tratezi pe Arhiepiscopul de Canterbury Rowan Williams ca pe o gâscă bătrână şi proastă. De fapt el reprezintă o ameninţare pentru naţiunea noastră.” Apoi a tras în mod acerbic concluzia că "Arhiepiscopul de Canterbury se află într-o biserică greşită."

Deşi denunţat pe scară largă ( în primejdie de a-şi pierde slujba), Williams ar putea să aibă dreptate că Shari’a este fără scăpare, deoarece deja ea este instalată în Vest. Un Ministru al Justiţiei Olandez a anunţat că “dacă două treimi din populaţia Olandei ar dori să introducă Shari’a mâine, atunci posibilitatea ar exista.” Un judecător German s-a referit la Koran într-un caz de rutină asupra unui divorţ. Un sistem paralel Somalez gar, deja există în Anglia.

Aceste evenimente sugerează că poziţia conciliatoare Britanică cu privire la războiul împotriva terorii, natura familiei, şi legea guvernării, sunt părţi ale unui model mai larg.Mai mult decât o ameninţare a securităţii de către violenţa Islamică, aceste tendinţe provoacă şi poate chiar vor schimba adevărata natură a vieţii vestice.

Relative la subiect:  Dhimmitude, Musulmani în Regatul Unit, Shari‘a (legea islamică) abonamente la lista săptămânală gratuită de e-mail în limba română a lui daniel pipes