33 cititori în aceest moment

Relative la subiect

 

Noi mesaje

 

Reclame

Versiune pentru copiat

Va trăda Washingtonul pe oponenții regimului Iranian ?

de Daniel Pipes
Jerusalem Post
17 Iulie 2008

Original în Englezǎ: Will Washington Betray Anti-Regime Iranians?
Traducerea în limba Română : Robert Radu Hervian

In momentul când mandatul Națiunilor Unite care ligitimizează prezența forțelor SUA în Irak expiră pe 31 Decembrie 2008, un dezastru strategic umanitar se arată la orizont. Soarta a aproape 3500 de oponenți ai regimului Iranian va fi decisă în cadrul negocierilor dintre Washington și Baghdad asupra statutului acestor forțe.

Membrii MEK defilează cu steagul lor trecând prin fața unui punct de control American, în 2003 (AFP).

Ei sunt membri ai “Mujahedeen-e Khalq” (MEK; cunoscută de asemenea drept: People's Mojahedin of Iran, sau PMOI), principala grupare de opoziție Iraniană. Cu sediul la Camp Ashraf în partea centrală a Irakului, unde sunt recunoscuți ca “personae protejate” de către Cea de a patra Conventie de la Geneva, ei s-au aflat încă din 2004 sub protecția forțelor militare Americane. In acord cu Convenția împotriva Torturării, din 1984,din care face parte guvernul SUA, expirarea mandatului ONU nu anulează obligația Americană de continuare a protecției membrilor MEK în Irak.

Mai mult chiar, rețeaua celor ce sprijină MEK în interiorul Iranului a adus informații de mare valoare. De exemplu, ei au expus ambițiile nucleare ale Theranului și a bombelor plasate de-a lungul drumurilor în Irak. Recunoscând aceste contribuții, un "Memorandum pentru Dosar" de Lt. Col. Julie S. Norman datând August 24, 2006, notează că "PMOI a atras întotdeauna atenția asupra amestecului regimului Iranian și a jucat un rol pozitiv în demascarea amenințărilor și a primejdiei unor asemenea intervenții; informațiile lor au fost întotdeauna foarte binevenite in acest domeniu și în anumite ocazii a ajutat la salvarea de vieți printre soldații [SUA}”

Deși Departamentul de Stat încă menține pe listă MEK drept Organizație Teroristă Străină(FTO), aceasta se va schimba în Octombrie, deoarece nu se mai califică în cadrul criteriilor de terorism , pentru că a renunțat la terorism, nu a mai operat de mulți ani, neavând capabilitățile de a executa operații pe viitor și ne prezentând un pericol pentru securitatea Statelor Unite.Generalul Raymond Odierno, care va fi în curând comandantul militar în Irak, a chestionat încă în Mai 2003 denumirea MEK drept FTO : “ Aș spune că orice organizație care a renunțat la echipamentul său în favoarea coaliției, în mod clar cooperează cu noi, și sunt de părere că aceasta ar trebui să ducă la o revizuire pentru a vedea dacă ei sunt încă o organizație teroristă sau nu.”

De atunci încoace un grup inter-ministerial al guvernului SUA, condus de către FBI, i-a exclus pe Iranienii din Ashraf de pe lista teroriștilor. După ce instanța Britanică a hotărât că grupul nu "se ocupă cu terorismul," guvernul Regatului Unit, în Iunie, a eliminat grupul de pe propria sa listă de teroriști.

Natural, expulzarea MEK din Irak, este cea mai ardentă cerere a Teheranului către Bagdad și Washington. Regimul Iranian este hotărât să-l distrugă pe principalul său oponent și a avut un oarecare succes în presiunea exerxitată asupra guvernului Irakian de a desființa Camp Ashraf ca și pentru predarea membrilor MEK, Iranului. Politicienii Irakieni care privesc cu simpatie către Teheran, au susținut cererea, incluzând unii lideri din Alianța Irakiană Unită și din Consiliul Islamic Suprem Irakian.

Apoi, pe 9 Iulie, Ministrul de Externe Hoshyar Zebari a spus că guvernul Irakian a decis să-i expulzeze pe membrii MEK. Ambasadorul Iranian în Irak, Hassan Kezemi-Qomi,a specificat acordul rapid al cabinetului Irakian de a-i expulza pe membrii MEK din Irak. Canalul de televiziune Iranian, Jame Jam a raportat pe 6 Iulie, 2008 că “Forțele mlitare Americane au anunțat că sunt gata să predea” Camp Asharaf Bagdadului, ceeace dă MEK-ului 6 luni ca să părăsească teritoriul.

Dacă aceste rapoarte sunt adevărate(și merită amintit că declarații similare în trecut au avut doar un mic efect operațional), aceasta implică fie predarea rezidenților ne-înarmați din Ashraf forțelor Irakiene, fie expulzarea lor spre Iran. In oricare din aceste cazuri, o măcelărire pe scară largă, fie de către oamenii Teheranului din Irak fie de către Teheran însăși, pare probabilă. Inspirat de un asemenea succes, ambițiile Teheranului în Irak, vor crește considerabil, fără îndoială.

Administrația Bush a tăcut referitor la aceste întâmplări dar ea are datoria și interesul - bazate pe promisiunile sale umanitare, obligațiile sale legale pe scena internațională, ca și nevoia sa de aliați împotriva Teheranului - de a insista in cadrul negocierilor sale cu Baghdadul asupra statutul forțelor, ca membrii MEK de la Camp Ashraf să rămână sub protecția armatei SUA precum și la dreptul lor de a părăsi în libertate, Camp Ashraf.

După scoaterea Mujahedeen-e Khalq de pe lista FTO, Washingtonul ar trebui să folosească frica aproape patologică a Teheranului, amenințând a se întâlni cu MEK și a-i ajuta în eforturile lor cu privire la relațiile publice. Acesta este cea mai ușoară și mai efectivă cale de a intimida Republica Islamică Iran.

Relative la subiect: Iran, Politica externă a SUA

Reclame