Articole relative la subiect
Versiune pentru copiat
Cǎlǎrind pe spatele terorii in Marea Britanie
de Daniel Pipes
New York Sun
29 August 2006
Original în Englezǎ: Piggybacking on Terror in Britain
Traducerea în limba Română : Robert Radu Hervian
Douǎ zile dupa ce autoritǎțile britanice au zǎdǎrnicit un presupus complot de a exploda mai multe avioane deasupra Oceanului Atlantic , formațiunea musulmanǎ “moderatǎ” din Marea Britanie a dat publicitǎții o agresivǎ o scrisoare deschisǎ primului ministru Tony Blair.
Aceasta sugereazǎ cǎ Dl. Blair ar putea sǎ lupte mai bine împotriva terorismului dacǎ ar recunoaște cǎ actuala politicǎ britanicǎ, în special cea legatǎ de “degringolada din Iraq” furnizeazǎ “muniții extremiștilor.” Autorii scrisorii cer ca primul ministru sǎ schimbe politica externǎ pentru a ne “pune pe toți la adǎpost.” Un semnatar proeminent, membru laburist în parlament , Sadiq Khan, adaugǎ cǎ reținerile d-lui Blair de a critica Israelul, lǎrgesc numǎrul celor din mijlocul cǎrora teroriștii își executǎ recrutǎrile.
Cu alte cuvinte, islamiști lucrând în cadrul sistemului, au exploatat complotul terrorist împiedicat exercitând presiuni asupra guvernului britanic pentru a-și îndeplini visele commune de a inversa politica britanicǎ în Orientul Mijlociu. Islamiști în toatǎ regula au folosit în mod nerușinat iminenta moarte a câtorva mii de oameni, pentru a- si avansa propria agendǎ.
Împotriva rapoartelor asupra primejdiei de rǎzmerițe musulmane, guvernul Blair a respins in mod hotarât scrisoarea. Ministrul de externe Margaret Beckett a numit-o ca "posibil ce mai gravǎ eroare”. Un funcționar al ministerului de externe Kim Howells a respins-o ca "ușuratecǎ." Ministrul de interne John Reid a categorisit-o ca pe "o greșalǎ de judecatǎ îngrozitoare" sǎ crezi cǎ “ politica externǎ a acestei țǎri poate fi formulatǎ în parte sau în totalitate sub amenințarea activitǎții teroriste”. Ministrul transporturilor Douglas Alexander a respins scrisoarea ca "primejdioasǎ și inconștientǎ."
Ne-impresionatǎ , formațiunea musulmanǎ “moderatǎ” a împins mai departe pe frontului intern. La 14 August, în cadrul unui miting cu reprezentanți guvernamentali, incluzând un adjunct al primului ministru, ei au înaintat încǎ douǎ cereri : ca o pereche de festivaluri islamice sǎ devinǎ sǎrbǎtori oficiale și ca legile islamice asupra cǎsǎtoriilor și a relațiilor de familie , sǎ fie aplicate in Marea Britanie. Un musulman prezent la miting a atenționat mai târziu guvernul împotriva oricǎrui plan de a identifica pasagerii în aeropoarte, deoarece acest pas ar duce la radicalizarea pe mai departe a mișcǎrii de tineret musulmane.
Dece acest ultimatum și dece acum ? Dupǎ Daily Mail , liderul delegației musulmane din 14 August, Syed Aziz Pasha, a explicat logica grupului sǎu astfel : " dacǎ ne dați drepturi religioase, noi ne vom gǎsi într-o mai bunǎ poziție în a-i convinge pe tineri cǎ ei sunt tratați egal cu ceilalți cetǎțeni.”
Și mai incisiv dl.Pasha i-a amenințat pe liderii guvernamentali .” Noi suntem dispuși sǎ colaborǎm dar trebuie sǎ fie un parteneriat. Ei trebuie sǎ înțeleagǎ problemele noastre. Apoi noi vom înțelege problemele lor.”
Presa a reacționat cu furie la aceste cereri. Polly Toynbee de la ziarul Guardian , a condamnat scrisoarea deschisǎ ca “periculos de aproape de sugestia cǎ guvernul si-a meritat-o”. Sue Carroll de la Daily Mirror a portretizat poziția d-lui Pasha ca “periculos de aproape de un șantaj ”.
Acesta nu a fost prima încercare a liderilor musulmani britanici “moderați” de a practica jiujitsu politic, pentru a transforma violența islamica intr-o loviturǎ politicǎ. Același lucru s-a întâmplat, chiar dacǎ nu tot atât de agresiv ,dupa atentatele cu bombe de la Londra din Iulie 2005, când s-au cocoțat în cârca unei situații unde s-au pierdut 52 de vieți inocente pentru a cere ca trupele britanice sǎ pǎrǎseascǎ Irakul.
Aceastǎ presiune a avut success, și încǎ în douǎ feluri majore. Mai întâi, dupǎ evenimente, ministerul de interne a dat publicitǎții un raport produs de cǎtre musulmanii “moderați” pentru "Prevenirea Extremismului în întregime," care în mod formal accepta calea împǎciuirii. Dupǎ cum Dean Godson de la “ Policy Exchange” rezumǎ documentul, teroarea islamistǎ “ furnizeazǎ o minunatǎ, ne-așteptatǎ posibilitate pentru acești moderați pentru a cere mai multǎ putere și bani de la stat.”
În al doilea rand, dupa un recent sondaj de opinie , 72% dintre britanici, acceptǎ astǎzi vederile islamiste cum cǎ “suportul d-lui Blair pentru acțiunile din Irak și Afganistan” au fǎcut mai mult din Anglia o țintǎ pentru teroriști, în timp ce un neglijabil 1% spune cǎ aceastǎ politicǎ a imbunǎtǎțit securitatea țǎrii. Publicul în mod solid sprijinǎ pe islamiști, și nu pe primul ministru.
Am susținut cǎ terorismul în general obstrucționezǎ progresul islamismului radical în vest prin stimularea ostilitǎții pentru musulmani și plasarea organizațiilor islamice sub un scrutin nedorit. Trebuie sǎ admit totuși cǎ dovezile din Anglia – unde terorismul din 7 Iulie a inspirat mai multǎ auto incriminare decât furie împotriva jihadului – sugereazǎ cǎ violența poate de asemenea sǎ întǎreascǎ islamismul.
Si mai este încǎ o re-considerare : în timp ce mențin cǎ viitorul Europei – fie cǎ va continua în identitatea ei creștin-istoricǎ ,fie cǎ va deveni o completare a Africii de Nord musulmane – este încǎ o chestiune deschisǎ , comportarea publicului britanic , cea mai slabǎ verigǎ în lanțul vestic, sugereazǎ cǎ , ea cel puțin , ar putea fi prea confuzǎ ca sǎ reziste destinului londonistanului.
Relative la subiect: Islamul radical, Musulmani în Vest, Terorism
|