36 cititori în aceest moment

Relative la subiect

• Imigrare

Noi mesaje

• Barack Obama în ochii Musulmanilor
• Infiltraţii Islamişti din Vest
• Poate un American să comenteze asupra Israelului?
• Va trăda Washingtonul pe oponenţii regimului Iranian ?
• Unde este mai mult terorism Islamic, în Europa sau în America?

Reclame

Versiune pentru copiat

Ruta noua catre vest

de Daniel Pipes
New York Sun
30 Mai 2006

Original în Englezǎ: [West Africa:] New Route to the West
Traducerea în limba Română : Robert Radu Hervian

Prezicera mea este cǎ emigrarea ilegalặ a popoarelor "non-vestice", va deveni o problemặ covǎrşitoare in cadrul fiecǎrei ţari vestice.

Pe masurǎ ce rata natalitǎţii vestice este in descreştere , pe mǎsurǎ ce reţelele de comunicare si transport se imbunǎtǎţesc si Islamismul radical işi ridicǎ agresivul sǎu cap, Europenii, Americanii şi alţii , se tem pentru standardele lor economice şi pentru continuitatea tradiţiilor lor. Dupa ce aceste aspecte au fost ignorate de-a lungul decadelor, reacţiile europene cu predilecţie , s-au ascuţit in ultima vreme.

• Adunarea Nationla a Frantei a votat o lege nouǎ şi severǎ a emigraţiei.
• Ministrul de Interne al Austriei, Liese Prokop a recunoscut public faptul ca 45% dintre imigranţii Musulmani din ţara sa "nu se pot integra" şi i-a admonestat pe aceştia " sa-şi caute alta ţarǎ " in care sa trǎiascǎ.
• Ministrul Olandez al imigrǎrii Rita Verdonk, i-a retras cetǎţenia lui Ayaan Hirsi Ali, o emigrantǎ nǎscutǎ musulmanǎ , care a devenit celebrǎ in criticile la adresa Islamului

Insǎ cele mai dramatice, mai chinuitoare şi cu cele mai multe repercursiuni pentru emgirarile spre vest, se petrec de-a lungul mai indepǎrtatei coaste de vest a Africii. Aceastǎ zonǎ a devenit un fel de trambulinǎ pentru amatorii de emigrare care vor sǎ ajungǎ la malurile mai prospere ale Spaniei şi apoi al restului Europei.

Rolul Africii de Vest este nou. Panǎ spre sfarsitul anului 2005 emigranţii gravitau in jurul Marocului, in parte pentru cǎ separat fiind de Stramtoarea Gibraltar, el se afla doar la 8 mile de Europa. De asemenea ei se pot strecura uşor in enclavele spaniole Ceuta si Melilla. In cel mai rǎu caz ei pot acosta la Insulele Canare, teritoriu spaniol aflat la 70 de mile de coasta Africii de Vest. Toate aceste prime destinaţii au servit ulterior in mod egal ca punct de lansare spre restul Europei.

Situaţia a devenit intolerabila. Sub intensele presiuni exercitate de Spania ca şi cele ale Uniunii Europene, autoritǎţile Marocane au adoptat o atitudine foarte severǎ faţǎ de emigranţii ilegali ducậnd chiar panǎ la azvarlirea lor fara provizii , in desert. Aceiasi strictǎ atitudine neospitalierǎ troneazǎ şi in Sahara de Vest , un teritoriu la sud de Maroc dar sub completul sǎu control. In acelaşi timp Corpul European de Paza Marititma a Frontierelor patruleazǎ Marea Mediterana cu o eficacitate in creştere.

Aceasta a transformat Mauritania, aflatǎ la sud de teritoriiile controlate de Maroc şi una dintre cele mai sǎrace şi mai izolate ţǎri din lume, intr-un loc de tranzit dintre cele mai nimerite. Africanii ca şi alţi posibili emigranti , in special cei Sud Asiatici au inceput sǎ aparǎ aici in numar mare. La inceputul lui 2006 Nuadibu (populatie : 90.000) s-a gǎsit in situaţia de a gǎzdui peste 10.000 de persoane in tranzit. Mauritanii au inceput şi ei sǎ ia mǎsuri drastice.

Totdeauna descurcareţi, emigranţii s-au deplasat acum şi mai la sud, spre Senegal. E nevoie de mai puţin de o zi ca sǎ ajungi din Maroc in Insulele Canare , de 3 zile din Mauritania şi de 10 zile din Senegal. Faimoasele furtuni de pe coastele Africii de Sud pot usor sa rǎstoarne bǎrcile pescǎresti deschise , facute din lemn iar motoarele simpliste cu care ele sunt echipate nu pot in nici un caz rezista la mai mult de 900 de mile.

Ambasadorul pentru problemele umanitare al Spaniei, Manuel Pombo, raporteazǎ ca circa 40 % din cei care incearcǎ sǎ ajungǎ in Insulele Canare, mor pe drum. Seful Semilunii Rosii in Mauritania Ahmedou Ould Haye, a numit aceasta , " sinucidere colectivǎ ".

Un alt observator a prezis cu tristeţe, " Peste trei luni aceste ambarcaţiuni mizere se pot tậrậ pana in Caraibe - ca niste vase fantomǎ sau chiar mai rau".

	Viitori emigranţi africani, sosind cu barca pe 18 Mai in portul Los Cristianos, Tenerife, in Insulele Canare.

Sperậnd sǎ stǎvileasca incǎ de la sursǎ valul de emigrare, prin acorduri de deportare, delegaţiile diplomatice spaniole, oferǎ in schimb ţarilor Africii de Vest, ajutoare financiare. Insǎ guvernele Africii de Vest rezistǎ tentaţiei , apreciind tot atật transferurile bancare europene pe cật le displace proasta publicitate cauzatǎ de expulzǎrile de amploare. Aceste paleative nu pot rezolva tensiunile create prin incercǎrile celor care nu au , de a-i nimici pe cei care au.

Rickard Sandell de la Institutul Elcano din Madrid vede curentul de emigrare ce se desfasoarǎ astǎzi ca pe un semnal posibil in anticiparea unui "exod African in masǎ " ca si a unui conflict armat. Ceeace se vede azi este " numai inceputul unui fenomen de emigrare care s-ar putea transforma intr-unul dintre cele mai uriase in isorie….. asaltul in masǎ asupra graniţei africane a Spaniei ar putea fi doar un prim avertisment privitor la ce se poate astepta pe viitor

Astfel incepe primul capitol a ceeace promite sǎ devinǎ o lunga si teribila poveste.

Relative la subiect: Imigrare

Reclame